Autori: Fernando
Data: 29-06-2006 11:44
Bonghjornu.
Lu 11 di ghjugnu u fratellu corsu Castinedda a mi dumanda a me: <<In Sardigna ùn avete una structura cume quella di a Cunsulta?>>
Eiu li rispondu: <<...in Sardigna 'unn' avemu una cunsulta. Avemu u Cunsigliu Rughjonale autonomu da Roma, cioè da u guvernu cintrale talianu.
Comu a saji, avemu un'autunumìa rughjonale "spiciale" chi putrebbe (putenzialmente ghjè cusì) face divintà a Sardigna un statu suverànu bellu ch'è compiu.>>
Cioè, "in putenza" i sardi averebbenu u putere di lesgiferà e di trasfumassi in statu autonomu grazia a la "marchja in più" chi a ellu di ghjà li dà 'ssu statutu.
Par quessa, di fattu oh Saldu, 'un v'è micca cuntraddizione incu' lu miò penseru, giacché aghju parlatu di "putenzialità", no chi spergu in una secessione in Sardigna, ci è scrittu.
Ghjera solu l'analisi d'un quadru rughjonale storicu e attuale in risposta a la dumanda di Castinedda, ghjustappuntu.
A la fine, di fattu, quant'a lu "battaglià", ellu di certu 'unn'era micca riferitu a la Sardigna, ma in vece a la Corsica.
Dicevu questa: <<Par me in Corsica a 'un ci vole ch'è l'indipindenza da a Francia. Solu cusì, sicondu me, si po' salvà a cultura, a lingua, u prisente di u poppulu corsu e l'avvene di i zitelli chi tantu c'hannu u bisognu di una Corsica forte pullitticamente e culturalmente.>>
Cumunque u testu interu, malgradu l'aghjìa quici guasgi messu tuttu, ghjè sempre nentr'a 'st'argumentu, a face lu 11-06-2006 a l'ore 23:09.
A li chi prutestanu pa' 'ssa grande quantità di messaghji di sardi, vurìa faceli presente chi nentr'a 'st'argumentu si rispundeva a la curiusità di u corsu Castinedda.
Facchju presente parò chi, ancu si 'un pensu sia assai d'interessu, aghjìa di ghjà decisu di 'un scrive più nentr'a 'stu foru dopu una serie di squassamenti chi sò stati casgiunati secondu me (e 'un solu) sanza alcun mutivu. S'avverte in chi squassa un sentimentu di forte rancore contr'a l'italiani chi ghjè davveru un dannu pa' 'stu foru e pa' u rapportu tra i poppuli.
'Un c'era propiu u bisognu di stracchjà u sughjettu "Abbasso la censura", ghjacché ellu cunteneva ducumenti di storia corsa in Roma.
I corsi, comu Ghjuvancarlu c'ha fattu leghje, avevanu u soju rione, Trastevere. Ci vivevanu cun i sardi (chi numericamente ghjeranu ancu di più), si "mischjavanu" cun elli, pregavanu cun elli in la Ghjesgia di i sardi e di li corsi di San Crisogonu (in piazza Sidney Sonnino) e si facevanu ancu intarrà inseme sutt'a 'ssu Tempiu, comu un unicu poppulu (ciò 'cch'ellu ghjera fin'a la pullittica antitaliana di a Francia e di que' indipendentisti corsi ch'un cunnoscenu a storia).
Bona furtuna a 'st'ultime duje categurie.
Un ghjornu, furse, saprannu rispettà a libartà d'upinione di a ghjente.
'Unn'è mai troppu tardi pa' studià e diventà parsone civili.
-Fernando-
|
|